Scriitura memorialistică în perioada pașoptistă și postpașoptistă

Abstract

Teza de doctorat intitulată Scriitura memorialistică în perioada pașoptistă și postpașoptistă pornește de la premisa conform căreia există, în literatura română pașoptistă și postpașoptistă, un ansamblu generos de texte care ar putea fi incluse, la rigoare, în spațiul pe care Silvian Iosifescu l-ar numi al literaturii de frontieră, dar care, în opinia noastră, ar putea reprezenta un corpus de mare interes pentru cititorul de astăzi. Tocmai pentru că este vorba despre texte cu multiplu caracter hibrid – în sensul că realitatea – trecută prin prisma unei priviri, în fond, subiective, este însoțită permanent, în aceste texte, de o dimensiune ficțională mai mult sau mai puțin marca(n)tă, a cărei ficționalitate se datorează tocmai lentilei subiective prin care lumea este privită. Totodată, caracterul hibrid este dat de permisivitatea extremă a discursului memorialistic, sub toate formele lui, în de început a literaturii noastre, care permite nu doar inserturile explicit ficționale, ci și alunecarea sau interferența dintre diferitele genuri ale biograficului în spațiul aceluiași text. Este vorba, așadar, despre scrierile cu caracter memorialistic din perioadele menționate, numeroase, în fapt, dar care vor fi selectate în baza unui criteriu obligatoriu de relevanță estetică, dar și pentru ilustrarea, pe cât posibil, a diversității acestora.