Impactul pandemiei de Coronavirus asupra activității turistice internaționale
Abstract
Datorită influenței factorilor economici, sociali, demografici și politici, dezvoltarea turismului și a turismului internațional a arătat o tendință în continuă creștere în întreaga lume. Această evoluție a industriei turismului internațional, chiar și în perioade sociale, economice și politice nefavorabile, a determinat că turismul este unul dintre cele mai dinamice sectoare economice de astăzi. Problemele de turism internațional sunt un subiect fierbinte pentru experții din domeniul turismului, nu numai în cadrul companiilor și al instituțiilor naționale, regionale și globale.
Alegerea temei de cercetare - Impactul pandemiei de coronavirus asupra activității turistice internaționale – o argumentăm prin faptul că aria cercetării în domeniul turismului este în curs de dezvoltare, iar relevanța cercetării în acest domeniu poate fi considerată o prioritate pentru dezvoltarea economiei la nivel mondial în contextul pandemiei de coronavirus Covid 19, utilă în recunoașterea importanței turismului ca unul dintre cele mai mari sectoare, susținând aproximativ 300 de milioane de locuri de muncă la nivel global, ce generează aproximativ 10% din PIB-ul mondial, aproximativ 7% din exporturi și 30% din exporturile globale de servicii. Aspectele menționate mai sus relevă importanța cercetării.
Pentru a înțelege mai bine fenomenul turismului internațional și dinamica acestuia, analiza se efectuează la următoarele niveluri: global (global), regional și național (prin exemple sau cazuri referitoare la anumite țări). Studiul întreprins urmărește să pună în evidență evoluția turismul internațional în perioada 2010-2020, impactul pandemiei asupra acestuia, cât și măsurile întreprinse de relansare a industriei în perioada de postpandemie, devenind astfel o prioritate atât pentru instituțiile statului, cât și pentru operatorii economici, în vederea creșterii rolului turismului la scară mondială, regională și națională.
Pe parcursul lucrării, supunem atenției diferite analize ale impactului pandemiei asupra turismului în anumite țări atractive ca destinație turistică, a competitivității economice și turistice, cât și a aportului turismului la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă, precum și efectele turismului internațional asupra economiei. În cadrul prezentei cercetări au fost dezvoltate și completate studiile existente în acest domeniu, urmărindu-se:
3
▪ realizarea unei analize a dinamicii turismului internațional pentru perioada 2010-2020, în funcție de regiuni geografico-administrative, evidențiind factorii care determină această dinamică;
▪ studierea dinamicii destinațiilor turistice de top și a piețelor sursă majore în totalul sosirilor turistice internaționale și al veniturilor din turismul internațional, respectiv al plecărilor și al cheltuielilor turistice internaționale;
▪ evidențierea tendințelor viitoare cu privire la coordonatele evidențiate mai sus.
▪ studiul analizei impactului pandemiei de Covid-19 asupra turismului intenațional, și a modalităților de relansare a acestuia după pandemie.
În vederea realizării obiectivelor propuse, am structurat lucrarea în patru capitole (care prezintă o analiză elaborată a turismului și industriei turistice într-o manieră concisă, având o succesiune logică şi un aspect de continuitate), precedate de o Introducere privind necesitatea unei analize aprofundate în studierea temei alese, cercetarea de față se încheie cu prezentarea Concluziilor Finale rezultate în urma investigațiilor făcute, evidenţiind totodată limitele studiului realizat şi perspectivele viitoare ale cercetării. și urmate de o Bibliografie ce include numeroase referințe din literatura de specialitate.
Capitolul I, denumit Turism – noțiuni introductive, cuprinde delimitări conceptuale referitoare la turismul internațional, clasificarea și trăsăturile formelor de turism, factorii de influență ai dinamicii turismului internațional, evoluția și tendințele turismului mondial. Abordarea teoretică din acest capitol se referă la ceea ce a reprezentat, respectiv reprezintă astăzi și va reprezenta în viitor turismul și industria turistică.
Capitolul II, denumit Evoluția turismului internațional în perioada 2010-2020, este dedicat analizei dinamicii cererii și ofertei turistice din perioada 2010-2020 la scară mondială, regională și în unele țări atractive ca destinație turistică. Astfel, structura pe subcapitole derivă din tipologia analizei realizate, prezentarea tipurilor de turism practicate la nivel internațional pe baza cărora poate fi analizată dezvoltarea turismului de-a lungul timpului. Consideraţiile istorice şi teoretice la care facem referire în prezentul capitol conturează în termeni cantitativi şi calitativi evoluţia turismului internaţional, reflectat prin numărul de sosiri și plecări turistice internaționale, precum şi prin nivelul veniturilor din turismul internațional şi al cheltuielilor turistice internaționale raportate la nivel mondial.
Am considerat relevante pentru înţelegerea dimensiunii globale a fenomenului turistic evoluţiile indicatorilor de bază ai activităţii turistice, menționați mai sus. Astfel a rezultat un tablou dinamic al circulaţiei turistice pe plan intern şi internaţional care redă principalele fluxuri turistice la nivel mondial, pe regiuni şi destinaţii. În evoluția acestor
4
indicatori, toate regiunile au mulți factori determinanți comuni, deoarece de-a lungul timpului, multe țări / regiuni au adoptat investiții în acest domeniu, au creat activități promoționale, au dezvoltat infrastructura, au acordat facilități, iar în prezent atrag tot mai mulți turiști interni și străini.
Capitolul III este denumit Impactul pandemiei de coronavirus asupra activității turistice la nivel mondial și urmăreşte identificarea dimensiunii și dinamicii a acestei pandemii și a efectelor economice asupra țărilor cu tradiție turistică. În partea finală a capitolului este prezentată reorientarea fluxurilor turistice în timpul pandemiei și postpandemiei, dar mai ales modalitățile de relansare a turismului după pandemie.
Cel de-al patrulea și ultimul capitol numit Concluzii și propuneri, grupează considerațiile rezultate din testarea ipotezei de lucru propusă. Aceste concluzii evidențiază cele mai importante aspecte și recomandări ale cercetării, îmbunătățind astfel conținutul științific al lucrării.
În ceea ce privește baza științifică a lucrării, aceasta se concentrează pe o bibliografie cuprinzătoare și reprezentativă, inclusiv surse academice și non-academice. Datele și informațiile pe baza analizei provin din literatura internațională și internă, fiind studiate titluri bibliografice reprezentative: cărţi de referinţă din domeniu şi din alte discipline conexe, articole şi studii din reviste de specialitate publicate în ţară şi în străinătate, la care se adaugă şi o serie complexă de resurse electronice, de la site-uri oficiale ale organismelor naţionale şi internaţionale de turism, la lucrări ştiinţifice şi statistici oficiale pe care le-am consultat în mediul electronic.